Lumea ca teatru, lumea ca spectacol, sunt esenta viziunii lui Fellini asupra lumii, care presupune doua idei de asemenea foarte importante pentru intelegerea universului fellinian, si anume aceea a jocului subtil, imprevizibil, contradictoriu, intre esenta si aparenta, precum si aceea a eternei miscari, a eternei transformari, a eternei deveniri si treceri. Filmul, in primele secvente, evoca epoca anului 1914, o situatie limita, aceea a razboiului, folosind mijloacele de atunci ale cinematografiei, inexistenta cuvantului, expresivitatea imaginii. Altfel spus, universul fellinian transpus intr-un timp trecut sau hranindu-se dintr-un timp trecut, semnificativ. Pe chei, sugestia unei granite labile intre civilizatie si preistorie, oameni, strazi, trasuri, copii, politisti, un clovn, o roaba, o masina. Dar nu numai simple fiinte si simple obiecte, ci sensurile, semnificatiile acestora. Apoi imaginile sunt insotite de sonor, de la alb/negru se trece la sepia si, treptat, la policromie. Ideea nu numai a revolutionarii limbajului cinematografic, dar si aceea a trecerii. Sugestiva este prezenta comentatorului (el apare si in Amarcord, in Roma) sau a rezoneurului. Adica vocea memoriei, poate chiar vocea interioara a lui Federico Fellini. Prezentatorul, martorul, este prezent pretutindeni. El este declansatorul: “Fa cronica. Spune tot ce s-a intamplat… s-a intamplat intr-o dimineata, pe chei, in anul 1914″. Si forfota de pe chei se transforma intr-un ceremonial, intr-un ritual de trecere (“Si am sa va incredintez cenusa raposatului”). Aflam apoi ca “raposatul” este “raposata”, faimoasa cantareata de opera Edmea Tetua, ca pasageri sunt admiratorii ei, ca cenusa va fi risipita pe mare, in fata insulei grecesti Erimo, locul de nastere al artistei. Motivul navei, semnificand scurgerea, trecerea eterna, apare la Fellini, intr-o ambianta nocturna, de o cuceritoare stranietate si misteriozitate, de o inefabila poezie; aparitia ca din alta lume, onirica, o gasim si in Corabia nebunilor, de Stanley Kramer. in acest film, paradigma este amplu dezvoltata, nava amintind de motivul biblic – Arca lui Noe – care va purta, pe oceanul timpului, plante, pasari, animale, oameni, obiecte, in fond ceea ce semnifica acestea, in speranta unei renasteri. Si ceea ce urmeaza este tipic pentru fantezia debordanta a lui Fellini. Un amestec, o sinteza de grotesc si sublim, de comic si tragic, de deriziune si maretie. Stimulativa ambiguitate. Suntem purtati prin toate spatiile navei, adica scenele lumii. Sala masinilor, bucataria, sala maselor, sala de joc, sala de concerte (si nu putem sa nu ne gandim la acea stranie constructie din Glissando, de Mircea Daneliuc, evident tot o metafora), puntea, refac un cadru fizic cunoscut, dar esentializat, exemplar. Calatorii, barbati si femei, un duce, seful politiei secrete, un gazetar, un fotograf, semnificand opinia publica, memoria si constiinta colectiva, un violonist, un ofiter, un grup de germani, personalul de serviciu, toti sugereaza o ierarhie sociala, o ierarhie morala, o ierarhie spirituala, Unele prezente umane sunt stranii, tipice universului fellinian. Sora ducelui, o femeie intre doua varste, oarba, transfigurata, recita (“Pot sa parcurg culorile muzicii”, si, in aceasta replica, sugestia poeticii simbolismului, sinestezia); un batran mic de statura interpretand, la pahare, stranii acorduri, ciudate melodii; doua femei care dau senzatia, prin prezenta lor, a unui inceput de ev (“Uite! Si luna si soarele impreuna”). Uneori, in noapte, se aud voci umane recompunand din fragmente verbale sentimente, aspiratii, stari, pe teme diferite, sugerand raporturi, relatii interumane, chiar portretul celei a carei cenusa, o artista celebra, este insotita spre locul destinat. Sugestia unui ceremonial funebru, dar si sugestia mortii artelor, a culturii. Surprinderea ocupantilor cabinelor ne releva o adevarata tipologie umana, iar la subsol diferite animale, sugestia stratificarii lumii vii. Importanta este prezenta rinocerului (care ne aminteste de “rinocerii” lui Eugen lonescu, de “ciuma” lui Albert Camus sau de ,.pasarile” lui Alfred Hitchcock), care raspandeste un miros insuportabil. Este, aici, sugestia unei ideologii nefaste, a unei prabusiri morale si spirituale. Gazetarul aduce aroma filosofici materialistilor greci (“A treia noapte a calatoriei, mersul lucrurilor s-a schimbat”). Sugestiva este si prezenta unei mase de oameni pe puntea inferioara. Sunt cei marginalizati. Si astfel se completeaza, prin diversificare, scena lumii. insotirea urnei cu cenusa celebrei defuncte, pe mare, sugereaza ideea integrarii omului, dupa moarte, in armonia universala. Prezenta in cortegiu a unor dirijori, regizori, artisti, de asemenea sugereaza criza artelor, a culturii. Sugestiv este si traiectul navei, dintr-un port italian spre o insula din nord. Sugestia necesarelor contacte intre spatii spirituale, cel latin si cel german, intre culturi diferite, cea latina si cea germana, intre doua tipuri, cel sudic, meridional, si cel nordic, septentrional. Polemica, ironia, grotescul, observatia realista, critica, viziunea poetica, fantezia formeaza in acest film o sinteza sur­prinzatoare, fascinanta. Un elogiu adus artei, frumosului, inspiratiei. Dar, stupoare, totul se transforma intr-un imens platou de filmare. Nevoia de iluzionare, dar si nevoia de deziluzionare, de demistificare, de demitizare. Si, in ton absurd, replica: “Stiati ca rinocerul da un lapte grozav?”.


In regia lui: Federico Fellini
Cu: Freddie Jones, Francesco Maselli

Sursa: cinemagia.ro

Un tanar jurnalist britanic, George Hogg, ajutat de o curajoasa asistenta australiana si un luptator partizan chinez, salveaza un grup de copii orfani in timpul ocupatiei japoneze d

In regia lui: Roger Spottiswoode
Cu: Jonathan Rhys Meyers, Radha Mitchell

Sursa: cinemagia.ro

Sangeroasa povestire avand ca fundal decorul dezolant lasat in urma de Razboiul Civil, “Seraphim Falls” spune povestea singuraticului Gideon, smuls din linistita sa viata de un glonte care se infige in zapada la cativa centimetri de crestetul sau. Asa incepe teribila razbunare a colonelului Morsman Carver, in stare sa se afunde in salbaticie pentru a-l ucide pe Gideon. Cei doi barbati vor renunta la orice regula in aceasta lupta, care-i face pe amandoi

In regia lui: David Von Ancken
Cu: Pierce Brosnan, Liam Neeson, Angie Harmon

Sursa: cinemagia.ro

Sean Connery (Capcana pentru hot) si Brooke Adams (Gas Food Lodging) se afla in fruntea unei distributii de prima mana in aceasta poveste intensa despre doua vechi iubiri prinse la un loc in mijlocul haosului, furiei si entuziasmului revolutiei din Cuba. Regizat de Richard Lester (in stil mare, Robin si Marian) si scris de Charles Wood (Atacul brigazii usoare), Cuba este, potrivit reputatului critic Roger Ebert, “un thriller inteligent si captivant”.

Havana, Cuba. 1959. Un paradis tropical se afla in pragul revolutiei. Robert Dapes (Connery), un cinic mercenar britanic, ajunge in aceasta tara la cererea unuia dintre cei mai corupti functionari ai Guvernului Batista, generalul Bello (Martin Balsam). Insa odata sosit, Dapes se vede incapabil de a ignora brutalitatea si depravarea regimului conduse de Batista, incapabil si sa-i reziste Alexandrei Pulido (Adams), o fosta iubita acum casatorita cu un instarit latifundiar cubanez. Inconjurat de luptatori de gherila dar si de sacalii prezenti la toate loviturile de stat, Dapes trebuie sa isi puna in ordine prioritatile, daca cumva isi doreste sa plece din tara… viu.


In regia lui: Richard Lester
Cu: Sean Connery, Brooke Adams

Sursa: cinemagia.ro

Filmul are in centru un grup de scolari care se indreapta spre front pentru a lupta impotriva armatei Rusiei sovietice. Doi frati aleg sa lupte de parti opuse ale baricadei intr-un razboi civil dintr-o tara mica. In noiembrie 1918, armata Uniunii Sovietice cucereste orasele Narva si Petser si in ciuda anunturilor pacifiste, guvernul Estoniei declara mobilizarea generala. Ahas, fiul unei familii sarace, se alatura, in urma unor puternice conflicte interioare, detasamentului format din colegii sai de clasa si pleaca pe front. De-a lungul bataliilor si a aventurilor, Ahas si companionii sai se maturizeaza, insa destinul are si cateva surprize amare sa le ofere.


In regia lui: Elmo Nuganen
Cu: Argo Aadli, Peter Franzen

Sursa: cinemagia.ro

“In 1945 un tanar american de origine germana vine in tara distrusa de razboi pentru a contribui la reconstructia Germaniei. Peripetiile prin care trece personajul si dezordinea voita a naratiunii urmaresc sa prezinte debusolarea unei societati pline de contrarii, in inaintarea ei ca un tren de calatori in noapte.” – Dictionnaire des Fi

In regia lui: Lars von Trier
Cu: Jean-Marc Barr

Sursa: cinemagia.ro

Actiunea incepe in anul 1913, cand razboiul cu Germania era iminent. Rudyard Kipling este deja ajuns la apogeul carierei literare. Odata cu Razboiul, fiul scriitorului, Jack, vrea sa se inroleze in armata dar pentru ca are vederea foarte slaba, este respins. Tatal sau intervine pentru el si reuseste sa-l inroleze in Garda Irlandeza. Anca de la prima misiune, Jack este dat disparut si se crede ca a fost ranit. Familia Kipling asteapta in zadar doi ani o veste despre fiul lor…..


In regia lui: Brian Kirk
Cu: Daniel Radcliffe, Kim Cattrall

Sursa: cinemagia.ro